Când mă întreabă cineva Care este desertul tău preferat?, înainte de a răspunde, ezit pentru câteva momente. Nu pentru că aș fi o mare iubitore de deserturi și nu știu pe care să îl aleg. Din contră! Nu îmi plac deloc prăjiturile, torturile, crema, sau mai știu eu ce deserturi cu multă frișcă și marțipan. Nu.
Nu știu care este desertul meu preferat pentru că acest lucru variază. Variază de la o stare la alta, de la un an la altul, de la un anotimp la altul. Nici acum nu aș putea spune cu exactitate ce îmi place, dat fiind faptul că descopăr periodic lucruri noi, cum ar fi și deserturile celor de la Motiko, de care am aflat abia recent.
Am fost dintotdeauna adepta dulciurilor simple, precum gogoși, clătite, gem și bineînțeles, nelipsita ciocolată.
Când eram micuță eram înnebunită după jeleuri, caramele și cam tot ce are legătură cu ele. Îmi plăcea senzația aceea ciudată când o caramelă cu aromă de lapte mi se lipea pe cerul gurii, sau când mușcam din ea și mi se prindea de dinți. Pe atunci ciocolta mea preferată era cea cu caramel.
Bineînțeles, când suntem mici, ne formăm gusturile în funcție de ceea ce ni se oferă. Dacă mama obișnuiește să cumpere ciocolată cu cremă de căpșuni, bineînțeles că avem impresia că este gustul nostru favorit (când în realitate asta se întâmplă doar datorită obișnuinței).
Pe cum am crescut, am început să descopăr și alte arome. Acum vreo 2-3 ani aveam o perioadă în care adoram ciocolata aerată. Încă de când a apărut mi s-a părut deosebită și a rămas preferata mea mult timp.
Apoi, am cochetat cu tabletele de ciocolată cu bucățele de portocală uscată sau lămâie. Mi se pare chiar o combinație reușită, acrișor cu dulce (sau amărui în cazul în care tableta e din ciocolată neagră).
Acum însă sunt îndrăgostită (mă întreb oare pentru cât timp?) de cea cu mentă. Nu aș putea să spun de ce, pur și simplu îmi place. Probabil e combinația aceea de sweet but light ce îmi gâdilă papilele gustative.
După cum se poate observa ușor, indiferent de schimbările pe care le-au suferit gusturile mele, un lucru a rămas constant în ceea ce privește desertul preferat: ciocolata.
Fie că mi-a plăcut cornul cu ciocolată, ciocolata neagră, cu caramel sau mentă, clătite cu ciocolată sau gogoși cu ciocolată, înghețată de ciocolată, etc.
Știați că era în trecut folosită drept răsplată pentru cetățeni? Ciocolata, pe lângă un gust delicios, a dat naștere și multor legende. Ba mai mult, s-a rzice că ar avea și unele efecte benefice asupra sănătății..
Și probabil că pe viitor, gusturile mi se vor schimba și mai mult, mai ales că am mai aflat câteva lucruri noi. Pe lângă pricomigdale (bine cunoscutele macarons), cu care eu din păcate nu am o relație apropiată, pentru că nu îmi place făina de migdale, au apărut recent și un
desert de lux Japonez ce se poate găsi în diferite arome exotice: ananas, caise și migdale, ceai verde, pina colada, fistic, etc.
Deși sunt pretențioasă, deseturile rămân partea mea preferată dintr-un prânz sau cină. Sunt curioasă tare ce rezervă viitorul pentru papilele mele gustative.
Mă numesc Adelina, am 21 ani și iubesc să citesc. Din păcate, în societatea în care trăim, noile generații devalorizează lucrurile importante. Din acest motiv am și creat acest blog. Pentru a vă motiva să citiți și să gândiți. Putem găsi multe motive raționale pentru a citi, însă de la a vrea până la a…
