Majoritatea oamenilor consideră literatura ca fiind „o evadare din realitate” și că în cărți se află o altă lume. Eu consider că este mai mult de atât, și sunt de părere că putem desprinde învățături importante și chiar lecții de viață din fiecare carte citită.

Primele învățături mi-au fost oferite de povești precum „Capra cu trei iezi” sau „Scufița Roșie”, din care am învățat cât este de important să îți asculți părinții, care mereu îți vor binele, și ce repercusiuni poate avea neatenția Scufiței Roșii sau naivitatea iezilor de a deschide ușa lupului.

O lecție care ne va urmări pe tot parcursul vieții, dar de care din păcate uităm în momentul în care trebuie aplicată, este cea din faimoasa poveste „Frumoasa și Bestia”. Aceasta ne învață să nu fim superficiali și să privim dincolo de aparențe.

Mai tărziu am învățat că pentru a fi fericit nu trebuie să aștepți ca viața să îți ofere tot ce e mai bun. Dacă vrei să fii fericit, bucură-te de tot ce te înconjoară și profită la maxim de orice lucru care te poate face fericit, urmând exemplul lui Liesel din „Hoțul de cărți”.

Flaubert m-a învățat să apreciez ceea ce am și să disting iluziile de realitate, oferind-o ca exemplu pe Madame Bovary, a cărei viață a fost distrusă de iluziile create de propria ei plictiseală.

În capul listei stă, din punctul meu de vedere, lecția oferită de Rebreanu, prin care ne îndrumă să găsim un echilibru în viața noastră, pentru a reuși să trăim în armonie, și să nu ne lăcomim asemenea lui Ion, a cărui sfârșit a fost tragic.

Desigur că fiecare carte are câte o lecție de oferit. Voi ce învățături ați mai desprins din cărți ? 🙂